Criza Covid19 și celebrarea Sacramentului Cinei Domnului

Data postării: 15.04.2020 15:26:52

”Sacramentul Cinei Domnului nu este o experiență privată ci ea aparține comunității creștine. Sacramentul Cinei Domnului îi unește pe toți aceia care se împărtășesc într-un ”singur trup” (1 Cor.10,17). Din această perspectivă vorbim despre Sacramentul Cinei Domnului ca despre ”comuniune”.

Mărturisirile luterane de credință din Secolul al XVI-lea obligă Biserica să celebreze Sacramentul Cinei Domnului în conformitate cu modul în care acest Sacrament a fost instituit de către Domnul Isus Cristos (1Cor.11,23–26; Mt.26,26-28; Mc.14,22–24; Lc.22,19–20). Martin Luther vorbea despre acest Sacrament spunând astfel: „este Cina Domnului, nu Cina creștinilor”. Formula Concordiei vorbește despre modul în care Sacramentul Cinei Domnului trebuie să fie consacrat și distribuit în parohiile Lutherane astfel încât să nu lase loc pentru îndoieli sau incertitudini cu privire la faptul că, conform cuvântului Domnului Isus Cristos, „trupul și sângele lui Cristos sunt cu adevărat prezente, distribuite și primite pe baza puterii acelorași cuvinte pe care le-a rostit Cristos în prima Cină” (Formula Concordiei, Declarația Solidă VII, 75). Aceste cuvinte de instituire ale Sacramentului Cinei Domnului nu sunt o incantație magică, ci sunt testamentul Domnului Isus Cristos prin care ne dă ceea ce promite, adică trupul și sângele său sub pâine și vin pentru noi, creștinii, pentru ca să mâncăm și să bem.

Cuvintele de consacrare ale Sacramentului Cinei Domnului sunt rostite peste pâine și vin de către slujitorul ordinat al Bisericii într-un context particula și special. Formula Concordiei afirmă următoarele: ”în administrarea Cinei Domnului, cuvintele de consacrare trebuie să fie rostite clar sau cântate public în congregație și în niciun caz nu trebuie omise” (Formula Concordiei, Declarația Solidă VII, 79). Deși cuvintele de consacrare sunt fundamentale pentru a avea Sacramentul Cinei Domnului, simpla rostire a acestor cuvinte ale Domnului Isus Cristos nu fac Sacramentul Cinei Domnului. Formula Concordiei ne spune faptul că aceste cuvinte de consacrare se rostesc într-un cadrul liturgic special și trebuie urmate de acțiunea de distribuire și de consumare a Sacramentului (Formula Concordiei, Declarația Solidă VII, 85-88). Astfel, pastorul este responsabil nu doar să rostească asupra pâinii și a vinului a cuvintelor de consacrare ci este responsabil ca Sacramentul să fie distribuit și consumat (Confesiunea Augustana XIV,1). Astfel, pastorul Bisericii are responsabilitatea de a administra Sacramentul Cinei Domnului ca un ispravnic al lucrurilor sfinte ale Domnului (Confesiunea Augustana XXIV, 36).

Instituirea Sacramentului Cinei Domului de către Domnul Isus Cristos stabilește modul în care Biserica sa trebuie să folosească acest dar foarte prețios. Formula Concordiei ne avertizează, pe bună dreptate, că cei care se îndepărtează de norma consacrării Sacramentului de către Cristos: „au doar pâine și vin, pentru că nu au Cuvintele și nu au rânduiala lăsată de Dumnezeu, ci au pervertit-o și schimbat-o în funcție de propria imaginație” (Formula Concordiei, Declarația Solidă VII, 32).

Momentul acesta de criză ne ispitește să transformăm Sacramentul Cinei Domnului după propria noastră imaginație, ca și cum criza Covid19 ar putea să ne facă să trecem pentru normele instituite de către Domnul Isus Cristos pentru Sacramentul Cinei Domnului. De asemenea, este o mare eroare să recurgem la idei ultra-pietiste conform cărora credința personală este mai importantă decât normele liturgice de consacrare, de distribuire și de consumare ale Sacramentului Cinei Domnului. Formula Concordiei condamnă o astfel de atitudine afirmând următoarele: „Credința individuală nu face Sacramentul Cinei Domnului, ci numai Cuvântul și instituția adevărată a Atotputernicului nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Cristos, care este întotdeauna puternic și rămâne eficient în creștinătate” (Formula Concordiei, Declarația Solidă VII, 89).

Reformatorii lutherani din Secolul al XVI-lea au respins, pe bună dreptate, liturghia (messa) privată, reținerea hostiei consacrate pentru adorare în afara timpului liturgic și, de asemenea, procesiunea Corpus Christi. Motivația a fost dată de faptul că aceste practici umane au fost concepute doar de dragul devotamentului ci nu pe bazele Cuvântului lui Dumnezeu, fiind în afara normelor instituite de către Domnul Isus Cristos. Împărtășirea cu Sacramentul Euharistiei cât și adorarea acestui Sacrament trebuie să se facă exclusiv în baza normelor lăsate de către Domnul Isus Cristos. A tratat Sacramentul în alt mod este inutil și chiar interzis în Biserica Lutherană. Oamenii care tratează Sacramentul Cinei Domnului altfel decât acesta a fost lăsat de către Domnul Isus Cristos urmează diverse învățături și inovații umane care sunt contrare Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, Sacramentul Cinei Domnului - care este una dar de mare preț pe care Dumnezeu l-a oferit Bisericii sale – nu poate să fie uzat după bunul nostru plac, după propria plăcere, în afara Cuvântului lui Dumnezeu și, de asemenea, în afara comuniunii bisericești (Articolele Schmalkaldice, II, II, 8-9). Ținând cont de aceste aspecte, este foarte clar că nu trebuie să concepem nici un fel de norme speciale prin care Sacramentul Cinei Domnului să fie consacrat și uzat într-un mod necorespunzător, în ciuda crizei în care ne aflăm. Oamenii nu vor fi mângâiați de o uzare necorespunzătoare a Sacramentului Cinei Domnului ci doar înșelați. Realitatea este că oamenii vor fi cu adevărat binecuvântați doar atunci când vom consacra, distribui și consuma Sacramentul Cinei Domnului așa cum Domnul a poruncit să facem aceste lucruri.

Astfel, dragii mei, chiar dacă ne aflăm în mijlocul unei crize fără precedent în viața multora dintre slujitorii Bisericii lui Cristos, acest lucru nu trebuie să ne permită să ”inovăm” modul în care dispunem de marea binecuvântarea a Bisericii lui Cristos care este Sacramentul Cinei Domnului. În ciuda crizei Covid19, Biserica lui Cristos trebuie să continue să consacre, să distribuie și să consume Sacramentul Cinei Domnului numai în acord cu ceea ce Cristos însuși ne-a lăsat. Orice abatere de la aceste norme, chiar dacă au ca motivație situația atipică în care ne aflăm, reprezintă un act de necredință din partea slujitorului Bisericii.

Astăzi, Biserica Lutherană este scindată. O parte dintre Bisericile Lutherane au ales să rămână în credința Reformei Lutherane din Secolul al XVI-lea, așa cum această credință este exprimată în Mărturisirile luterane de credință din Secolul al XVI-lea. O a doua parte dintre Bisericile Lutherane din prezent - mult mai însemnată numeric - au ales să se îndepărteze sau chiar să abandoneze credința Reformei Lutherane din Secolul al XVI-lea și să își construiască propriul lor sistem de credință, în general influențat de teologia liberală, de calvinism sau de pietism. Aceste Biserici Lutherane au respins Mărturisirile luterane de credință din Secolul al XVI-lea, inclusiv Formula Concordiei care dezbate foarte atent problema Sacramentului Cinei Domnului în Biserica Lutherană. Astfel, ce mai mare parte a Bisericilor Luterane din prezent nu mai urmează învățătura Reformei Lutherane din Secolul al XVI-lea cu privire la Sacramentul Cinei Domnului ci, majoritatea dintre acestea au o înțelegere calvinistă a acestui Sacrament iar un procent infim urmează o direcție romano-catolică a acestui Sacrament. Doar Bisericile Lutherane Confesionale au păstrat înțelegerea Reformei Lutherane cu privire la sacramentul Cinei Domnului.

Având o înțelegere a Sacramentului Cinei Domnului influențată major de către teologia reformată (calvinistă) respectiv de gândirea Mișcării Pietiste, multe Biserici Lutherane din prezent au pervertit acest Sacrament, atât la nivel de consacrare cât și la nivel de distribuire și consumare. Bisericile Lutherane Confesionale rămân fidele înțelegerii scripturale a Sacramentului Cinei Domnului, așa cum acesta este mărturisit în Cartea Concordiei și cum a fost practicat de către Biserica Luterană din Secolul al XVI-lea, refuzând orice fel de abatere de la aceste norme.

Soli Deo Gloria!