Ganduri despre datarea nasterii lui Isus Cristos

Data postării: 29.12.2015 07:31:26

In perioada fiecarui Craciun, lumea crestina, in in jurul crestinilor radicali, renaste, aproape mereu, ideea ca Sarbatoarea Craciunului este in realitate o sarbatoare pagana impusa crestinilor de Imparatii Imperiului Roman ca un compromis facut de stat pentru a impaca populatia ramasa pagana cu populatia convertita la crestinism. Sunt mult crestini din randul celor radicali care refuza sarbatorirea Craciunului la 25 Decembrie motivand ca aceasta sarbatoare inlocuieste Sarbatoarea Soarelui din religiile pagane. Sunt doar cateva zile de cand am ascultat o astfel de argumentare la celebrul post de radio adventist “Vocea Sperantei”. Am fost destul de indignat pentru faptul ca in cadrul emisiuni nu a existat nici un fel de explicatie istorico-pertinenta cu privire la aceasta sarbatoare crestina ci doar o intreaga teorie a conpiratiilor pagane.

In realitate, aceasta idee radicala cu privire la relatia dintre sarbatoarea Crestinului si paganism provine de la doi savanti care au traiti in Secolul al XVII-lea. Primul savant era un protestant german liberal pe nume Paul Ernst Jablonski iar cel de-al doilea a fost un calugar dominican romano-catolic pe nume Dom Jean Hardouin. Sumarizat, acesti doi savanti au sustinut ca celebrarea Craciunului la 25 Decebrie reprezinta una dintre principalele influente pagane asupra Bisericii Romano-Catolice. Tezele celor doi teologi crestini au fost preluate de numerosi sectanti radicali care le-au folosit in scopul denigrarii Bisericilor Traditionale in favoarea propriilor lor „miscari de trezire spirituala”, in special in America de Nord. Din nefericire, tezele acelor doi cercetatori, desi contin erori grave, au facut ca întreaga lume modernă să creadă că sarbatoarea Crăciunului a fost inițial o sărbătoare păgână co-optata de catre Biserica medievală.

Controversa are la baza un eveniment care a avut loc in Secolul al III-lea, mai precis in anul 274, an in care Imparatul Roman Cezar Aurelian a dat un decret prin care declara ziua de 25 Decembrie drept ziua in care se va celebra „ziua Soarelui”, zi care, astronomic vorbin corespunde cu solstitiul de iarna. Pana la data respectiva, cultul Soarelui in cadrul Imperiului Roman nu avea o sarbatoare remarcabila ci existau doua mici sarbatori tinute in 9 August, respectiv 28 August. In consecinta, afirmam ca pana in anul 274 D.C., in Imperiul Roman nu a existat un interes special pentru Sarbatoarea Soarelui, iar data de 25 Decembrie, desi era o data importanta pentru astronomi, pentru gandirea pagana romana nu avea nici un fel de rezonanta speciala. In contrast cu interesul romanilor pagani era semnificatia pe care evreii convertiti la crestinism o acordau acestei zile. Deși este adevărat că suntem în imposibilitatea de a găsi dovezi clare cu privire la faptul ca creștini sarbatoreau Nasterea Domnului la 25 decembrie inainte de anul 336 AD, există unele dovezi că creștinii evrei din Roma acordau acestei date o importanță mare inca de la la începutul celui de-al doilea secol (~100 D.C.).

A afirma faptul ca crestinii nu au sarbatorit Nasterea Donului pana la Edictul de la Milani (313) este o mare eroare. Ceea ce putem insa sa afirmam este ca o astfel de sarbatoare nu a devenit publi ca pana la acel moment deoarece crestinii se aflau sub persecutie puternice si astfel, pana la Edictul de la Milano ei nu au avut nici un fel de sarbatoare publica.

Nu doresc sa va ocup timpul cu explicatii masive despre situatia Bisericii Apostolice si a Bisericii din primele trei secole. Ceea ce doresc in continuare este sa arat faptul ca nasterea Domnului Isus Cristos la data de 25 Decembrie este una biblica ci nu o inovatie pagana in cadrul Bisericii Crestine timpurii asa cum sustin crestinii radicali. Astfel veti intelege faptul ca nu paganismul a influentat crestinismul sa adopte data de 25 Decembrie ca data de nastere a lui Cristos ci paganismul a preluat aceasta data pentru o sarbatoare a Soarelui pentru a compromite crestinismul si pentru ai face pe cetatenii ramasi inca adepti ai cultelor romane sa nu treaca la crestinism.

Calculul incepe cu conceptia Sfantului Ioan Botezatorul, o ancora puternica in ceea ce priveste calcului zilei de nastere a Domnului Isus Cristos. Sfanta Scriptura ne spune faptul ca Arhanghelul Mihail i s-a aratat preotului Zaharia in timp ce acesta slujea in Templu in Ziua Ispasirii (Luca 1:8). Acest eveniment a avut loc in luna septembrie, spre sfarsitul acesteia asa cum confirma atat Biserica Primara cat si Manuscrisele de la Marea Moarta care vorbesc despre rotatia preotilor la Templu. Acesta informatie Biblica plaseaza conceptia Sfantului Apostol Ioan in timpul Sarbatorii Corturilor care are loc la sfarsitul lunii Octombrie.

Apoi, Sfanta Scriptura, tot in Evanghelia Sfantului Luca, mai face o afirmatie foarte interesanta spunand ca „in luna a sasea”, acelasi Arhanghel Gabriel, i-a adus Sfintei Fecioare Maria vestea ca il va naste pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1:26). Aceasta afirmatie a ingerului lui Dumnezeu plaseaza conceptia miraculoasa a lui Isus Cristos in a doua parte a luni martie, dupa Pastele evreiesc. De acum inainte, calculul datei de nastere a Mantuitorului este cat se poate de simplu. Sfanta Fecioara Maria a nascut la finalul unei sarcini normale de noua luni, spre sfarsitul lunii decembrie. Mai mult, Arhanghelul Gavril intareste aceasta idee afirmand in mod clar faptul ca: „Elisabeta, rudenia ta, [...] este acum în a şasea lună” (Luca 1:36)

Biserica a stabilit ca data de conceptie a Domnul Isus Cristos ca fiind data de 25 Martie, cu mult timp inainte ca Imparatul Aurelian sa decida data de 25 Decembrie ca fiind Sarbatoarea Soarelui. Exista dovezi evidente ca in jurul anului 221 DC, Julio Africano Sexto vorbea deja despre Buna Vestire, intalnirea dintre Arhanghelul Gabriel si Sfanta Fecioara Maria, ca fiind sarbatorita de catre crestini la data de 25 Martie. Din momentul in care Biserica a calculat si stabilit data intruparii Fiului lui Dumenzeu in pantecul Sfintei Fecioare Matria, stabilirea datei de nastere la 25 Decebrie a fost doar o chestiune de calcul matematic. Ca atare, desi la 25 Decembrie in Imperiul Roman se sarbatorea Renasterea Soarelui, Sarbatoarea Nasterii Domnului nu are legatura cu aceasta sarbatoare pagana, ba mai mult, ea este anterioara sarbatorii romane.

Speculatiile pe care autorii adepti ai conspirationismului, in proportie covarsitoare din ramura radicala, aduc argumente absolut puerile pentru a incerca sa demonstreze faptul ca Isus nu s-a nascut la 25 Decembrie. Una dintre presupusele dovezi este aceea ca pastorii isi pasteau turmele in noaptea nasterii lui Cristos. In consecinta, acest eveniment remarcabil pentru crestinism nu putea avea loc iarna. Acest argument este cat se poate de copilaresc si nu ii vom acorda nici cea mai mica atentie deoarece orice om cu un minim de bagaj cultura intelege ca „iernile” din Orientul Mijlociu sunt extrem de blande si se poate locui inclusiv in corturi pe parcursulor asa cum au facut si Patriarhii. Un alt argument la fel de „solid” este acela ca aglomeratia din Berhleem, fapt care a dus ca Iosif si Maria sa nu gaseasca loc la han, s-ar fi datorat unei mari sarbatori iudaice, cel mai probabil sarbatorii Corturilor. Acest lucru este din nou o eroare. Sfanta Scriptura ne explica in mod clar de ce era aglomeratie, deoarece avea loc o numarare a populatiei din Imperiul Roman. Toti cei nascuti in Bethleem si plecati ulterior in alte localitat, se intorceau acasa pentru a se „inscrie”. Acest lucru a dus la supraaglomerarea micutei localitati.

Indiferent de cat de multe conspiratii gasesc crestinii radicali in Sarbatoarea Nasternii Domnului la 25 Decembrie, Biserica lui Cristos a stabilit aceasta data folosindu-se de Sfanta Scriptura ci nu de ratiune si logica umana.

Un articol de Sorin H. Trifa