Nu oricine ci acela; Matei 7, 15-23

Data postării: 13.08.2019 06:22:47

A opta Duminică după Sfânta Treime. Predică Rev. Sorin H. Trifa

Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul nostru Isus Cristos. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a binecuvântat cu o zi atât de minunată în care să fim hrăniți cu harul lui Dumnezeu prin Cuvântul Sfânt și prin Sfânta Împărtășanie în Sfânta Sa Biserică. În mila lui Dumnezeu, în această minunată zi suntem în Duminica a VIII-a după Sfânta Treime. Sezonul Trinității este cel mai lung sezon al Calendarului Bisericesc și acoperă ce-a de-a doua parte a anului bisericesc. Sezonul Treimii începe la o săptămâna după Duminica Cincizecimii sau Duminica Rusaliilor, o dată cu Duminica Sfintei Treimi și anul acesta se va încheia cu Prima Duminică din Advent, cu 1 Decembrie. Culoarea sezonului este culoarea verde, o culoare care simbolizează creșterea Bisericii în Cristos. În consecință, Sezonul Trinității este o perioadă în care predicile sunt focusate pe învățătura pe care Domnul Isus Cristos a dat-o ucenicilor săi. Pentru această Duminică, predica se fundamentează pe Matei 7:15-23.

Feriţi-vă de profeţii falşi care vin la voi în haine de oi, dar înăuntru sunt lupi răpitori! ¹⁶ După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? ¹⁷ La fel, tot pomul bun face fructe bune, iar pomul rău face fructe rele. ¹⁸ Un pom bun nu poate să facă fructe rele, nici un pom rău să facă fructe bune. ¹⁹ Orice pom care nu face fructe bune este tăiat şi aruncat în foc. ²⁰ Aşadar, după roadele lor îi veţi recunoaşte. ²¹ Nu oricine îmi zice «Doamne! Doamne!» va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voinţa Tatălui meu, care este în ceruri. ²² Mulţi vor spune în ziua aceea: «Doamne! Doamne! Oare nu în numele tău am profeţit şi nu în numele tău am alungat diavoli şi nu în numele tău am făcut atâtea minuni?». ²³ Atunci le voi declara: «Niciodată nu v-am cunoscut. Îndepărtaţi-vă de mine, voi, care săvârşiţi nelegiuirea!».

Dragii mei, trebuie să vă mărturisesc faptul că ori de câte ori citesc această pericopă sunt încercat de emoții deosebit de puternice. Acest lucru se întâmplă deoarece, personal, consider că această pericopă conține cele mai înfricoșătoare cuvinte adresate vreodată omului de către Dumnezeu. Este vorba despre niște grave cuvinte de condamnare, cuvinte care au drept consecință despărțirea veșnică a omului de Dumnezeu. Sunt acele cuvinte pe care, niciodată, nici un om, nu va vrea să le audă. Aceste cuvinte le găsim în versetul 23 și sunt următoarele: ”niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine” (Matei 7,23). Cuvintele acestea vor fi rostite de către Domnul Isus Cristos la judecata de apoi iar Sfânta Scriptura ne spune că vor fi auzite de ”mulți”. Vedeți, omul are în viață parte de vești rele, fie cu privire la sănătate, fie la locul de muncă, fie la cineva drag și lista poate să continue, dar nici una dintre aceste vești nu pot să rivalizeze cu gravitatea acesteia regăsită în pericopa noastră. Cele mai multe dintre necazurile cu care ne confruntăm sunt limitate în timp chiar și cele care vizează întreaga noastră viață pe pământ. Consecința acestei vești teribile este însă una veșnică. Ea ne marchează destinul etern ci nu doar destinul acesta trecător. Din acest motiv, putem să spunem fără nici un pic de îndoială faptul că aceste cuvinte ”niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine” (Matei 7,23) sunt cele mai groaznice cuvinte pe care Cristos le va rosti și pe care un om le poate auzi.

Dragii mei, lucrurile nu se termină însă aici. Poate cineva s-ar considera ferit de posibilitatea înfricoșătoare de a auzi această condamnare pentru faptul că este creștin, că frecventează o Biserică Creștină, că se roagă și că împlinește diverse ritualuri pe care tradiția Bisericii le cere. Veștile nefericite continuă însă să se agraveze. Din cuvintele Domnului Isus Cristos reiese clar faptul că aceste cuvinte nu vor fi formulate împotriva ateilor sau a necreștinilor ci, din contră, ele sunt adresate în mod direct creștinilor. Mai mult, așa cum deja am spus, ele vor fi adresate multor creștini. Iată ceea ce spune Domnul Isus Cristos cu privire la acest lucru: ”mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: "Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” (Matei 7,22). Este deja foarte evident faptul că cei care vor auzi în dreptul lor aceste cuvinte îngrozitoare nu sunt dintre necredincioși și nici dintre creștinii formali, adică acei creștini care poartă acest nume deși nu au nici cea mai mică legătură cu credința și Biserica lui Cristos, ci ele se adresează creștinilor cu pretenții. Vorbim despre acei creștini care îl mărturisesc pe Cristos în mod activ, care îl slujesc făcând inclusiv minuni extraordinare în numele lui dar despre care, paradoxal, Domnul Isus Cristos ne spune că nu îi cunoaște și îi condamnă la iadul veșnic.

Dragii mei, deși nu vreau să mă scuz cu nimic înaintea dumneavoastră, vreau să vă spun că nu am plecat cu nici un fel cu intenția în a vă strica bucuria acestei Duminici. Este o zi minunată și așa îmi și doresc să rămână. Însă pentru mine personal și cu siguranță și pentru dumneavoastră, această problemă este una spinoasă. Cred că nu este nimeni aici care să fie nepăsător cu privire la viața veșnică. Știu că foarte multe Bisericii sunt astăzi mai interesate să creeze bună dispoziție în rândul celor care participă la slujbe deoarece își doresc ca oamenii să se simtă bine, să plece mulțumiți și fericiți și să revină. Să predici despre mânia lui Dumnezeu îndreptată împotriva celor care ”lucrează fărădelegea” (Matei 7,23).

Dacă nu vrem să fim printre aceia care vor auzi aceste cuvinte înfiorătoare în ziua judecății, trebuie să identificăm ce anume îi deosebește pe cei care vor auzi aceste cuvinte de cei care nu le vor auzi. Cred că problema acesta este cu adevărat spinoasă și de importanță majoră pentru fiecare dintre noi, cu atât mai mult cu cât, deja am mai spus, faptul că purtăm numele de creștini și că suntem activi spiritual, nu este o asigurare fermă.

Pericopa noastră mai conține o afirmație foarte clară, afirmație care nu lasă loc de interpretări. Domnul nostru Isus Cristos ne oferă un reper foarte clar cu privire la ceea ce face diferența în problema noastră. În versetul 21, Domnul însuși ne spune: nu oricine îmi zice: ”Doamne, Doamne!" va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri” (Matei 7,21). Așa dar, la o primă vedere asupra acestui text, rezultă că diferența acesta dintre a auzi sau nu înfricoșătoarele cuvinte de condamnare constă în ceea ce facem noi. Pentru a ajunge în ceruri trebuie să facem voia lui Dumnezeu iar cei care nu vor face asta vor fi cei care vor primi condamnarea.

Deși este cât se poate de clar, situația nu se lămurește de loc ci o nouă întrebare se naște: „Care este voința Tatălui nostru ceresc? Cum știm dacă facem sau nu facem voia lui Dumnezeu?” Dragii mei, răspunsul la aceste întrebări devin deosebit de importante pentru fiecare dintre noi. Este important să găsim răspunsul, ba chiar este foarte important să găsim răspunsul corect. Totuși problema nu este simplă. Trebuie să o tratăm cu atenție și seriozitate mai ales că Domnul Isus Cristos ne avertizează spunând: ”păziţi-vă de prorocii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori” (Matei 7,15). Iată cât de specială este situația. Domnul ne spune că vom avea parte de tot felul de oameni care ne vor da răspunsuri eronate la aceste întrebări cu privire la voia lui Dumnezeu. Despre noi, Sfânta Scriptură ne spune că suntem ”turma lui Cristos iar Cristos este păstorul cel bun”. Profeții falși sunt numiți ”lupi” deoarece aceștia vin să distrugă turma lui Cristos ci nu ca să o apere. Profeții falși au fost, sunt și vor fi nimicitorii turmei fiind negreșit o unealtă a Satanei. Vedeți că Domnul Isus Cristos ne spune faptul că ei vor veni ”îmbrăcaţi în haine de oi” (Matei 7,15). Acest lucru înseamnă că vor arata ca niște creștini veritabili, buni cunoscători ai Scripturii, buni predicatori, chiar făcători de minuni. Oamenii aceștia vor fi foarte credibili dar din păcate vor împrăștia o învățătură falsă cu privire la Dumnezeu, o învățătură care va duce în rătăcire pe mulți dintre cei care își vor pune încrederea în ei.

Dragii mei, problema acesta a cunoașterii lui Dumnezeu este una arzătoare. Suntem avertizați cu privire la pericolul prorocilor mincinoși, iar pericolul este atât de mare încât Domnul ne învață despre cum să îi descoperim pe acești ”lupi în haine de oaie”. Domnul Isus Cristos ne vorbește aici despre ”roadele” sau ”fructele” pe care acești profeți mincinoși le produc. Spune Domnul: ”după roadele lor îi veţi cunoaşte” (Matei 7:20). Întrebarea crucială la acest capitol este dacă prin ”roade” sau ”fructe” Domnul Isus Cristos se referă la ”faptele” acestor profeți falși. Probabil că cei mai mulți teologi vor răspunde cu ”da” la acesta întrebare. Dar vedeți, despre oamenii aceștia ni se spune că sunt îmbrăcați în ”haine de oaie”. Adică ei au o formă evidentă de neprihănire și trăire creștină. De altfel, aceștia sunt cu siguranță niște buni actori care pot mima cu mult succes numeroase ”fapte” evlavioase. Vedeți, acești oameni vin și predică niște învățături care sunt extrem de logice și de atractive pentru mintea și carnea noastră. În același timp, ei par un model de evlavie și de sfințenie cu care vor păcăli cu ușurință pe mulți. Mai mult, Cristos însușii ne spune că printre ei vor fi predicatori excelenți, vindecători și făcători de minuni extraordinare. În consecință, oare la ce se referă Cristos când vorbește de ”roadele” lor. Domnul se referă la învățăturile pe care acești oameni le vor propaga. Un om cu adevărat credincios lui Dumnezeu nu poate propaga învățături false. Un om necredincios, chiar dacă poate să mimeze evlavia, el nu va promova învățătura lui Cristos ci pe cea a Satanei. De aceea, modul în care îi vom recunoaște pe acești învățători falși este să privim la învățătura pe care aceștia o predau. Îl predică ei cu adevărat pe Cristos sau predică niște învățături false chiar dacă acestea sunt atractive pentru rațiunea noastră?

Pastore, îmi veți spune, dar cum putem noi să știm dacă ceea suntem învățați este corect sau nu? Cum putem recunoaște dacă cineva ne predă o învățătură falsă sau corectă? Răspunsul la acesta întrebare este ”Cuvântul lui Dumnezeu”. Nu există nici un alt loc în care Dumnezeu să își reveleze voia lui decât ”Cuvântul lui Dumnezeu”. Despre acest lucru, Sfântul Apostol Paul îi spune lui Sfântului Ucenic Timotei astfel: ”toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Timotei 3,16-17). Iar atunci când le scrie creștinilor din Roma, același Apostol Paul spune astfel: ”mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede [...] deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă” (Romani 1,16-17). Răspunsul la întrebarea de ”unde aflăm voia lui Dumnezeu?” sau ”de unde știm care este voia lui Dumnezeu” este clar și simplu: din ”Cuvântul lui Dumnezeu” care este ”Sfânta Scriptură”. Voia lui Dumnezeu este complet și corect revelată doar în Sfânta Scriptură. Orice învățătură care vine peste Sfânta Scriptură și afirmă despre Dumnezeu lucruri care nu revelate sunt în Sfânta Scriptură sau care contrazic Sfânta Scriptură sunt învățăturile acelor profeți mincinoși despre care Cristos ne învață să ne ferim. În mila lui Dumnezeu fiecare dintre noi are astăzi posibilitatea de a studia Sfânta Scriptură și iată cât de important este să studiem Scriptura. Sunt mulți creștini care îmi spun cât de mult se roagă, cât de mult postesc, cât de mult merg pe la diverse Biserici speciale, cât de mult merg pe la preoți speciali, care urmăresc numeroase emisiuni spirituale pe TV sau radio, care citesc teologie și filozofie, dar care nu disting voia lui Dumnezeu și sunt păcăliți cu ușurință de profeți mincinoși pentru că nu acordă atenție studiului Sfintei Scripturi. Ei nu disting voia lui Dumnezeu deoarece se chinuie să o afle din alte surse decât cea lăsată de Dumnezeu.

Dragii mei, dați-mi voie să vă spun ceva deosebit de interesant. Mântuirea noastră este direct dependentă de cunoașterea lui Dumnezeu. Iată ceea ce spune chiar Domnul nostru Isus Cristos: ”viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Cristos pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17,3). Viața veșnică depinde de cum îl cunoaștem pe Dumnezeu și pe Cristos. Acest lucru nu poate să aibă loc în mod corect decât din Sfânta Scriptură.

În Sfânta Scriptură, Dumnezeu ne revelează voia sa cu privire la noi. În Lege, Dumnezeu ne spune în mod clar ceea ce omul trebuie să facă pentru a fi salvat. Legea este cea care ne spune ce trebuie să facem și cum trebuie să trăim ca să mergem în ceruri. Dar tot din Sfânta Scriptură aflăm și despre faptul că omul eșuează în a împlini cerințele Legii lui Dumnezeu. Nu o putem împlini deoarece suntem păcătoși fiecare dintre noi. Păcatul nostru ne pune în fața mâniei lui Dumnezeu căci Scriptura spune clar: ”blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă” (Galateni 3,10). Da. Dragii mei, toți cei care vin și vă spun că noi suntem buni și că nu suntem în antagonism cu Dumnezeu sunt niște profeți mincinoși. La fel sunt și cei care vă spun că faptele voastre sunt cele care vă salvează. Legea lui Dumnezeu ne spune contrariul. Sfântul Apostol Paul, inspirat de către Duhul Sfânt ne spune clar faptul că: ”nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege” (Galateni 3,11) iar scriindu-le creștinilor din Roma, același Apostol spune clar: ”nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului” (Romani 3,20). Legea ne spune că toți suntem păcătoși căci: ”toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3,23). Dragii mei, rolul legii este să ne facă să strigăm precum Sfântul Apostol Paul: ”o, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” (Romani 7,24). Dragii mei, dacă Cuvântul lui Dumnezeu s-ar fi rezumat la Lege, atunci am fi știut că mântuirea vine prin ascultarea de Lege, ceea ce ar fi dus la pieirea noastră, a tuturora.

Dar Cuvântul lui Dumnezeu ne vorbește și despre ceea ce Dumnezeu însuși a făcut pentru noi. Ceea ce Dumnezeu a făcut pentru ca noi să fim salvați din robia păcatului, a morții și a lui Satana. Anume că, din proprie inițiativă, Fiul lui Dumnezeu, veșnic și atotputernic, de-o ființă cu Tatăl, prin care întreaga lume a fost creată, s-a întrupat devenind om. El a împlinit legea fiind Dumnezeu și om în același timp. Deși nu a avut nici un păcat, Cristos a luat asupra lui toate păcatele noastre și a plătit pentru ele murind în chinuri groaznice pe cruce. Acolo, Cristos a fost pentru mine și pentru tine pentru ca, spune Sfântul Apostol Paul: ”cel neprihănit prin credinţă va trăi” (Galateni 3,11). Dumnezeu ne salvează prin Cristos iar voia lui pentru noi este ca noi să credem în Cristos. Să îl cunoaștem pe Cristos și să credem că mântuirea noastră este exclusiv prin el ci nu prin faptele și efortul nostru. Să credem faptul că ”Cristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi” (Galateni 3,13). Domnul vrea ca noi să credem cu toată inima noastră ceea ce Sfântul Apostol Petru ne spune, anume că: ”în nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi” (Fapte 4,12).

Dragii mei, voia lui Dumnezeu pentru cei care vor să fie mântuiți este să creadă în Cristos, Fiul lui Dumnezeu cel întrupat care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor noastre. Evanghelia lui Cristos este cea care spune tuturor acelora care cred în Cristos, împlinind astfel voia lui Dumnezeu: ”acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Cristos Isus” (Romani 8,1). Oricine este în Cristos nu va auzi cuvintele înfiorătoare ale lui Cristos: ”niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine (Matei 7:23) ci vor auzi minunatele cuvinte: veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii” (Matei 25,34)

AMIN!