O înțelegere luterană a învățăturii despre îngeri
Data postării: 13.07.2018 11:57:24
Sorin H. Trifa
Doctrina despre îngeri nu trebuie să fie fundamentată decât pe învățătura Sfintei Scripturi, cuvântul infailibil al lui Dumnezeu, ci nu pe învățăturile oamenilor, indiferent cine ar fi aceștia. Deși este o învățătură biblică, doctrina despre îngeri nu este considerată o doctrină fundamentală pentru Biserica Lutherană Confesională. Atunci când un om devine creștin și aprofundează învățătura Sfintelor Scripturi, începând de la cartea Genezei și până la Apocalipsa, alături de învățătura despre Isus Cristos, el parcurge învățătura despre îngeri așa cum Dumnezeu a revelat-o prin Duhul Sfânt.
Îngerii au fost creați de către Dumnezeu în timpul hexameronului, adică în perioada celor șase zile ale creației. În consecință, îngerii nu au fost creați înainte de existența acestui univers, deoarece înaintea creației a fost numai Dumnezeu. De asemenea, ei nu au fost creați nici după hexameron, deoarece, în a șaptea zi, Dumnezeu s-a odihnit de toată lucrarea de creare. Sfânta Scriptură nu ne vorbește despre ziua în care îngerii au fost creații, de aceea, orice afirmații în această direcție nu reprezintă decât simple speculații.
Numele înger înseamnă ambasador sau mesager. Din acest motiv, cuvântul înger, în mai multe ocazii în Sfânta Scriptură, nu este folosi cu referință la aceste ființe ci la persoane care l-au făcut cunoscut oamenilor pe Dumnezeu în calitate de mesageri ai Duhului Sfânt.
Spre deosebire de oamenii, despre îngeri, Sfânta Scriptură ne învață faptul că sunt ființe imateriale, adică spirite. Acestă caracteristică este valabilă pentru absolut toți îngerii, adică inclusiv pentru cei căzuți și deveniți demoni. Îngerii au fost creați cu intelect și cu voință, lucru care este vizibil în slujirea lor dar și la îngerii care au căzut de la starea lor de sfințenie și au urmat ispitele lui Satana. Deși sunt spirite și se bucură de anumite caracteristici care lipsesc la oameni, îngerii nu sunt omniprezenți, omnipotenți sau atotștiutori. Ei sunt limitați deși în multe privințe transcend ființa umană. Totuși, dependența lor de Dumnezeu este la fel de valabilă ca și în cazul omului.
Fiind imateriali, adică fără trup fizic, îngerii sunt independenți de spațiu dar nu beneficiază de omniprezență care îl caracterizează pe Dumnezeu și, asemenea omului, îngerii, deși nu ocupă nici un spațiu, pot să fie prezenți doar într-un singur loc la un moment dat.
Un alt subiect expus speculației, deoarece Sfânta Scriptură nu ne dă informații cu privire la el, este legat de numărul îngerilor. Din Cuvântul lui Dumnezeu înțelegem faptul că este un număr mare de îngeri iar aceștia sunt organizați în diverse ordine și clase. Sfânta Scriptură face referire la îngeri vorbind despre heruvimi, serafimi și arhangheli. Exceptând aceste informații, Sfânta Scriptură nu ne oferă nici un fel de alte amănunte în această direcție, în consecință, nu cunoaștem nimic despre modul în care sunt organizați efectiv îngerii, cum se subordonează unii altora.
La momentul creației lor, toți îngerii, fără excepție, au fost buni. Acest lucru este susținut de faptul că Dumnezeu însuși a declarat toată creația ca fiind foarte buna, iar această afirmație a fost valabilă și în dreptul îngerilor. Cândva după creație, nu știm când, o parte dintre îngeri au ales să îl urmeze pe Satana și să cadă din starea lor de sfințenie. Astfel, o parte dintre îngeri au rămas supuși lui Dumnezeu iar alții au devenit răi revoltându-se împotriva lui Dumnezeu. Nefiind relatată de către Sfânta Scriptură, încercarea de a stabilii când a avut loc acest lucru, nu face decât să ne împingă în zona speculațiilor. Tot ceea ce putem spune este că această rebeliune sub conducerea lui Satana a avut loc în perioada de după creație și înainte de căderea omului în păcat.
Despre îngerii buni, Sfânta Scriptură ne învață faptul că ei stau mereu înaintea lui Dumnezeu (Matei 18:10) și astfel, voința acestora coincide cu voința lui Dumnezeu. Îngerii dau slavă lui Dumnezeu (Isaia 6:3 și Luca 2:13). De asemenea ei îl slujesc pe Dumnezeu în această lume și în Biserică îngrijindu-se de copiii lui Dumnezeu (Psalmul 91).
O întrebare importantă care se ridică cu privire la îngeri este următoarea: au oamenii îngeri personali? Sfânta Scriptură vorbește despre existența unor îngeri personali atât în Matei 18:10 unde citim:
”Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururi faţa Tatălui Meu care este în ceruri”.
cât și în Faptele Apostolilor 12:15 unde ni se spune:
”Ei, dimpotrivă, ziceau: "Este îngerul lui."
Totuși, această învățătură nu ne este dată într-un mod în urma căruia să putem să tragem o concluzie clară. De aceea, această problemă rămâne la credința fiecăruia. Ceea ce știm clar din Sfânta Scriptură este faptul că îngerii îi susțin pe credincioși în misiunea lor și participă la misiunea și închinarea Bisericii lui Cristos.
În nici un loc, în nici un fel de circumstanță, Sfânta Scriptură nu ne lasă de înțeles faptul că trebuie să aducem închinare îngerilor sau să ne rugăm lor.
La polul opus îngerilor buni se află îngerii căzuți alături de Satana. Conform Sfintelor Scripturi, aceștia acționează împotriva Bisericii lui Cristos. Pentru îngerii răi, finalul este clar, ei neavând posibilitatea mântuirii. Aceștia au deja ca destin veșnic focul iadului alături de Satana și toți păcătoșii care au disprețuit mesajul de mântuire a lui Cristos.